Apariţia ghidului IFT pentru instalarea ferestrelor şi uşilor de exterior reprezintă un moment de cotitură pentru industria de profil din România, mai ales prin prisma relaţiilor dintre companiile de montaj şi beneficiari. Tâmplăria, chiar dacă include materiale mai ieftine pentru a asigura profitabilitatea producătorului, este executată - de bine, de rău - cu ajutorul unor echipamente automate, ceea ce anulează, practic, riscul unor erori funcţionale majore. Problema adevărată apare abia în momentul în care Dorelul cu bormaşină se apucă să dea găurile după cum îi tună lui neuronul, după care, cu o siguranţă specifică „meseriaşului” (a se citi corect ghilimelele), trânteşte o tonă de spumă poliuretanică în lufturile de 10 cm, iar în final zâmbeşte mulţumit de propria operă şi mai aşteaptă să fie şi recompensat pentru această anti-performanţă. Este un scenariu omniprezent pe piaţa din România, orice comportament diferit constituindu-se în excepţia de la regulă. Din fericire, odată cu apariţia în limba română a lucrării prestigiosului institut german din Rosenheim, care de peste 45 de ani se ocupă exclusiv cu îmbunătăţirea performanţelor ferestrelor, un asemenea comportament se va schimba, cu siguranţă. Chiar dacă va fi necesară o anumită perioadă pentru ca beneficiarii să se familiarizeze cu întreaga problematică şi să înveţe ce anume să ceară de la o echipă de montaj, fără îndoială că situaţia va căpăta o altă turnură în viitor, iar aceasta se va datora aproape în exclusivitate informaţiilor tehnice extrem de valoroase conţinute în ghidul IFT. Aparent, lucrarea este destinată specialiştilor, în speţă inginerilor din construcţii, din cauza limbajului, pe alocuri, destul de tehnic. Cu toate acestea, documentul poate fi înţeles, fără nici un fel de problemă şi doar cu un mic efort de bunăvoinţă, de orice consumator care este realmente interesat pe ce anume îşi cheltuieşte banii. Fiind vorba despre o investiţie pe termen lung - de multe ori, realizată o singură dată pe parcursul vieţii - ar trebui ca aspectele legate de design să facă loc celor mai pragmatice, astfel încât obiectul respectiv să-şi îndeplinească în mod corect sarcinile funcţionale, depăşindu-şi, astfel, condiţia de element de decor, asortat - cum se putea altfel? - culorii draperiilor. Cine doreşte să profite cu adevărat de investiţia făcută din resurse financiare mai greu sau mai uşor disponibilizate, ar trebui să acorde o atenţie suficientă ghidului IFT şi să tragă din lectura sa toate învăţămintele necesare.
GHIDUL de montaj al ferestrelor şi sfârşitul carierei lui Dorel
